Eroziunea dentară este pierderea ireversibilă de țesut dur dentar prin acțiunea chimică a acizilor non-bacterieni, din alimentație sau reflux gastric.
Eroziunea dentară este un proces de demineralizare chimică a smalțului cauzat de acizi non-bacterieni. Spre deosebire de carie, acizii provin din surse extrinseci (alimente acide, băuturi carbogazoase) sau intrinseci (reflux gastroesofagian, bulimie).
Manifestările includ: pierderea luciului smalțului, concavități ocluzale, transparență incizală, îngălbenire și sensibilitate dentară.
Prevenția presupune: reducerea alimentelor acide, utilizarea paiului pentru băuturi acide, evitarea periajului imediat după expunerea la acizi (așteptare 30 minute) și paste cu fluor concentrat.
Pentru clinici, identificarea eroziunilor la examenul clinic permite consilierea pacientului. Documentarea fotografică ajută la monitorizare.
Eroziune ocluzală pe molari la un pacient cu reflux gastroesofagian
Eroziune vestibulară la un consumator frecvent de băuturi energizante
Restaurare compozită a incisivilor cu eroziune palatinală avansată